Oboseala mentală e când suntem în sesiune sau în timpul unui proiect super solicitant, și în loc de “oboseală mentală” scriem “obselă menta”. Și nici nu observăm multă vreme, iar dacă observăm nu ne mai pasă.

“Copleșit”, “secătuit”, “surmenat” și “epuizat mental” sunt alți termeni pentru oboseala mentală, care apare în perioadele de maximă solicitare, și care se poate asocia cu iritabilitate, anxietate, depresie, detașare și cinism. Oricine a trecut printr-o perioadă de examene importante știe că această oboseală se poate însoți și de tulburări funcționale cum ar fi dureri de cap și de abdomen, dereglări ale apetitului, insomnie, creștere sau scădere în greutate și sistem imunitar slăbit. Neluată în serios, oboseala mentală se poate croniciza și duce la burnout – un fenomen din ce în ce mai răspândit, din păcate, inclusiv printre elevi. 

În plan comportamental, oboseala mentală aduce performanță scăzută, izolare, imposibilitatea de a ne ține angajamentele și absenteismul de la școală, facultate sau job. 

Este foarte bine cunoscut acel studiu care a demonstrat că, după un mare noroc sau o mare nenorocire, starea de fericire a celor implicați revine, după o perioadă, exact la starea de dinaintea evenimentului (norocos sau nu). Ei bine, un studiu din 2014 al Universității din Stanford a decoperit exact același lucru… legat de orele de muncă. Mai exact, se pare că după depășirea platoului de 55 de ore de lucru pe săptămână, productivitatea nu mai crește, astfel încât cineva care lucrează 70 de ore va reuși să producă la fel ca atunci când ar munci doar 55 de ore. Evident însă, cu costul timpului pierdut și al oboselii mentale. 

Dar nu doar orele de muncă prea multe ne obosesc mental, ci și prea multă presiune (cum e stresul prea mare din sesiune), prea multe decizii, prea multe întreruperi sau prea puține pauze.  

Pentru a fi cu mintea limpede în gestionarea acestora, e important să ne revenim puțin din oboseală prin:

• Somn suficient. Ne-am obișnuit să dăm vina pe facultate sau job și luăm de la sine înțeles faptul că, în zilele noastre, toată lumea doarme prost și că n-avem ce face în privința asta. Un studiu suedez demonstrează însă că somnul insuficient are un impact mult mai mare asupra oboselii decât factorii cu care ne obișnuiserăm, cum ar fi orele încărcate de lucru sau învățat. Și că serialele ne relaxează doar până în punctul în care încep să fure timp somnului.
• Pauze. Pentru beneficiile pauzelor mai mici și mai mari, recomandăm articolul „ Sunt corporat(r)ist, deci exist! ” bun de citit în următoarea pauză. 
• Mișcare fizică regulată. Și, dacă articolul din link-ul de mai sus v-a convins că e nevoie și de pauze mai lungi, mai avem un articol despre sport și relația lui paradoxală cu oboseala: „ Mișcarea oare oboșește? ”

Dincolo de aceste soluții la care putem recurge singuri, să nu uităm să cerem oricând o mână de ajutor. Atât de la colegi, pentru sfaturi și colaborare la proiectele importante, cât și de la Sargenor. Sargenor oferă organismului aport adecvat de arginină, aminoacidul prezent în mod natural în organismul nostru, cu importante caracteristici biochimice și nutriționale. Sargenor! Reîncarcă-te cu spor!